De ce “Ghidul scolilor românesti de pretutindeni”?

In contextul schimbãrilor social politice din ultimii ani în Sud Estul Europei, Centrul pentru Educatie Democraticã (CED), propune sã îsi aducã contributia la îmbunãtãtirea si întãrirea comunicãrii între comunitãtile românesti din jurul României si Peninsula Balcanicã, pe de o parte si institutiile statului român, societatea civilã româneascã si organizatiile românesti de pretutindeni pe de altã parte.
Pentru cã în unele state implementarea principiilor democratice nu sunt aplicate si reformele în acest sens întârzie, urmãrile se rãsfrâng si asupra minoritãtii românesti care încearcã sã creeze conditii pentru a putea cultiva si educa tinerii români în limba românã.

Institutiile de învãtãmânt preuniversitar din comunitãtile românesti au rolul fundamental de a educa tinerii din aceste zone, pentru ca acestia sã aibã pregãtirea necesarã încât sã poatã urma studiile universitare în institutii de prestigiu din tara în care trãiesc, în institutii din România ori chiar în universitãtile din tãrile Uniunii Europene.

CED vine, astfel, cu o nouã ofertã educationalã în sprijinul institutiilor de învãtãmânt românesti din R. Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia si Muntenegru si Albania.
Prin acest proiect, “Ghidul scolilor românesti de pretutindeni”, ne propunem sã ajutãm scoala româneascã din comunitãtile românesti sã se orienteze mult mai bine cãtre gãsirea unor noi solutii în sprijinul elevilor români din aceste institutii si sã poatã evita asimilarea prin învãtãmânt. În fiecare regiune în care existã comunitãti românesti situatia este complet diferitã. De exemplu, în R. Moldova existã peste 1491 de institutii de învãtãmânt preuniversitar în limba românã, însã nu existã manuale si cãrti în biblioteci. Alta este situatia în Transnistria, unde mai existã 7 institutii de învãtãmânt în limba românã si 50 în limba românã cu grafie chirilicã si manuale editate în epoca sovieticã. Cu totul alta este situatia învãtãmântului în limba românã în Ucraina, desi si aici diferã de la o zonã la alta. În regiunea Cernãuti, nu existã scoli românesti în fiecare localitate în care 90% din populatie este româneascã, desi existã repetate solicitãri de a înfiinta scoli cu predare în limba românã. De asemenea, existã foarte multe institutii de învãtãmânt mixte româno-ucraineane.

Mult mai dificilã este situatia în regiunea Odesa, unde în partea transnitreanã a acestei regiuni au fost închise aproape toate scolile, iar conform ultimului recensãmânt, existã 5.239 de români care locuiesc în sate, unde nu mai existã scoli cu predarea în limba românã, declarându-se în calitate de limbã maternã ucraineana, desi sunt români.
Alta este situatia în Bulgaria, unde învãtãmântul în limba românã aproape cã nu existã, iar elevii din cele 35 de localitãtile românesti din zona Vidinului studiazã optional limba românã doar în cadrul unor cursuri optionale, organizate de asociatiile românesti, iar la Sofia s-a redeschis Liceul românesc „Mihai Eminescu”, unde sunt doar 30 de elevi. În localitãtile din zona Ruse si Varna nu au nici mãcar o asociatie care sã-i reprezinte si nu existã nicio institutie de învãtãmânt.

În Serbia si Muntenegru situatia este de asemenea una aparte. Dacã în partea Banatului Sârbesc, pentru cei 40 000 de români, existã scoli si licee unde elevii sunt educati în limba românã, în zona Valea Timocului, în partea de nord-est a Serbiei situatia este cu totul alta. În aceastã regiune, unde sunt peste jumãtate de milion de românii, deci mult mai numerosi decât cei din Banat, nu existã nicio institutie de învãtãmânt. În Ungaria, românii constituie o minoritate mult mai micã în comparatie cu comunitãtile din celelalte state, în cele 23 de localitãti locuiesc aproximativ 25 de mii de români, iar doar 11 comune au scoli generale cu predare în limba românã. La Gyula, elevii din cele 11 institutii de învãtãmânt îsi pot continua studiile la Liceul „Nicolae Bãlcescu”, care numãrã în prezent aproximativ 800 de elevi.

Considerãm cã un asemenea ghid este necesar, indiferent de tara în care existã aceste institutii de învãtãmânt fie ele preuniversitare sau de învãtãmânt superior, ele se confruntã cu aceleasi probleme. Lipsa manualelor si a cãrtilor în limba românã, metodologie si structura de învãtãmânt la standarde foarte slabe, lipsa stagiilor de perfectionare a profesorilor din aceste institutii în institutii din România. Programa scolarã diferã de la o tarã la alta si inclusiv în cadrul aceleiasi tãri diferã de la o zonã la alta programul scolar pentru minoritatea româneascã. Prin editarea acestui Ghid, CED doreste sã îmbunãtãteascã si sã întãreascã comunicarea între institutiile de învãtãmânt românesti din aceste zone si institutiile de învãtãmânt din tarã.

Ghidul contine prezentarea a peste 300 de institutii de învãtãmânt preuniversitar, scoli generale si gimnaziale, licee, scoli profesionale si colegii precum si institutii de învãtãmânt superior.
Centrul pentru Educatie Democraticã oferã prin acest proiect, posibilitatea tuturor factorilor guvernamentali preocupatia de soarta românilor de peste hotare, dar si societãtii civile din România sã se implice activ în initierea de noi proiecte si initiative civice în sprijinul copiilor si tinerilor români de peste hotare.

Colegiul Director, al Centrului pentru Educatie Democraticã