Despre conferinta “Dreptul la educatie in comunitatile romanesti”.

   Profesori de limba română şi de istorie din comunităţile de români din afara ţării, participanţi la lucrările unei conferinţe organizate la Bucureşti, au atras atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă în procesul de predare. La inaugurarea conferinţei organizate, la Casa de Cultură a Studenţilor, de Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, directorul adjunct al Liceului 'Lucian Blaga' din Tiraspol, Raisa Pădurean, a spus, vineri, că dreptul de a preda limba română le este 'încălcat zilnic'. Ea a adăugat că este necesară închirierea pe 'sume enorme' a clădirii şcolii şi că, după ce, în 2004, sediul instituţiei a fost devastat, clasele nu mai sunt dotate cu table adecvate.
  Eleonora Cerchareschi, de la Liceul 'Ştefan cel Mare' Grigoriopol (Transnistria) a precizat că instituţia pe care o conduce se confruntă cu un 'foarte mare deficit de carte românească', biblioteca acesteia având doar 5.000 de volume.
  Preşedintele Senatului comunităţii româneşti din Ucraina, Vasile Tărţeanu, a atras atenţia asupra faptului că, în ultimii zeci de ani, numărul şcolilor cu predare în limba română din această ţară s-a diminuat, iar în cele care au rămas a fost redusă 'aria de funcţionare a limbii române'. El a adăugat că în aceste unităţi au început să fie introduse clase cu predare în limba ucraineană, pe care le-a comparat cu 'un cal troian'.
  Dorinel Stan, profesor de limba română din Serbia, a atras atenţia asupra faptului că în această ţară există un fenomen de divizare a comunităţii de români, în condiţiile în care o parte dintre aceştia se declară valahi.
   Pe de altă parte, profesorul Valeriu Ostaş din Căuşeni (Basarabia) şi-a exprimat dorinţa ca autorităţile de la Bucureşti să reia proiectele de perfecţionare în România a profesorilor basarabeni, deoarece, astfel, aceştia vor putea menţine mai bine contactul cu ţara şi cu valorile ei, dar şi să transmită mai departe aceste noţiuni comunităţilor din care fac parte.
  Laura Jerca, de la Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, a arătat că, în acest an, au fost cheltuiţi un milion de euro pentru repararea unor şcoli din comunităţile româneşti din afara ţării, pentru achiziţionarea de dicţionare, cărţi, hărţi şi planşe. Ea a adăugat că în Transnistria se are în vedere finanţarea lucrărilor de construcţie şi că acestor comunităţi le vor fi oferite cărţi sau diferite dotări necesare şcolilor, la cerere.
  Referitor la Serbia, ea a precizat că Departamentul pe care îl reprezintă este interesat să înceapă proiecte cu asociaţiile care se declară româneşti. Octavia Cozma, coordonator de programe de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, a apreciat că româna are toate ingredientele pentru a fi o limbă regională, dar că 'este necesar mai mult militantism afirmativ de tip lingvistic şi profesional, pentru a înscrie identitatea noastră într-un traseu european'. Ea le-a recomandat profesorilor prezenţi la dezbatere să ceară sprijin atunci când au nevoie, deoarece 'există foarte multe resurse'.
  Eugen Tomac, director al Centrului pentru Educaţie Democratică - ONG coorganizator al dezbaterii - a declarat că, prin conferinţa de la Bucureşti, se doreşte să se atragă atenţia 'asupra unei probleme cu care se confruntă românii din vecinătate: încălcarea dreptului fundamental la educaţie'. El a spus că există aproximativ şase milioane de români care trăiesc în ţări învecinate României.
  La prima ediţie a conferinţei 'Dreptul la educaţie în comunităţile româneşti', desfăşurată în perioada 7-9 decembrie, participă 40 de profesori de limba română şi de istorie din Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria. Ei vor avea întâlniri cu membri ai comisiilor pentru învăţământ din Parlament, cu oficiali ai Administraţiei Prezidenţiale, vor participa la dezbateri, spectacole şi conferinţe.ROMPRES/(Irinel Mica)